Anestezicele locale disponibile pentru utilizare dentara includ lidocaina, mepivacaina, articaina, prilocaina si bupivacaina. Acestea difera intre ele in ceea ce priveste durata lor de actiune si doza maxima care poate fi administrata in conditii de siguranta la pacienti.
Durata anesteziei pulpare pentru bupivacaina (90+ minute) este mai mare decat a lidocaina (60 minute) si a articainei (60-75 minute) si este, de asemenea, mai mare pentru tesuturile moi (240-720 minute), comparativ cu lidocaina si articaina.
O alta diferenta intre agentii anestezici injectabili este doza maxima recomandata. Acest lucru este extrem de relevant in stomatologie unde exista o variatie mare in greutate intre pacienti si astfel nu toti pacientii ar trebui sa primeasca cantitati egale de anestezic local pentru aceeasi procedura (vezi detalii la https://heliosdental.ro/).
Tipuri
Tipul si doza de anestezie vor depinde de multi factori. Acestea includ varsta, greutatea, orice alergii, partea corpului care trebuie operata si orice stare medicala actuala a pacientilor. Diferite medicamente sunt folosite pentru a bloca durerea. Pot fi aplicate sub forma de injectie sau prin aplicarea unui spray sau a unguentului. Medicamentul actioneaza pe anumite cai nervoase pentru a impiedica nervii din zona de aplicare sa trimita semnale catre creier.
In mod normal, dureaza cateva minute pentru ca medicamentul sa isi faca efectul si il pierde in general dupa cateva ore. O doza mai puternica si mai mare va dura mai mult. Cocaina a fost primul anestezic, dar acum este rar folosit. Lidocaina este acum cel mai utilizat anestezic local, dar diferite medicamente sunt utilizate in scopuri diferite. Pentru proceduri mai lungi, bupivacaina este mai adecvat. Prin urmare, un anestezist poate utiliza lidocaina mai intai, apoi injecta cu bupivacaina mai tarziu, daca este nevoie de amorteala pentru o perioada mai lunga. Pretul lidocainei este foarte accesibil, iar cand se asociaza cu utilizarea de ace atraumatice, rezultatele sunt perfecte.
Anestezicele sintetice sunt similare ca structura cu cocaina, dar aceste medicamente nu au acelasi potential de abuz.
Mai departe, vorbim despre cimentul dentar, sa vedem ce este acest ciment dentar si cum se prepara.
Despre cimentul dentar
Cimentul dentar este un grup de materiale din categoria consumabile stomatologice cu o gama larga de aplicatii dentare. Utilizarile obisnuite includ refacerea temporara a dintilor, garniturile cavitatii pentru a asigura protectia pulpei, sedarea sau izolarea si cimentarea aparatelor fixe.
Cimenturile dentare se gasesc sub forma de pulbere in combinatie cu un component lichid, care trebuie sa fie amestecate manual, pentru a se putea forma un lichid vascos, ia rulterior unul solid si fragil.
Proprietati ideale ale cimentului
- Non iritant – multe cimenturi sunt acide si, prin urmare, irita pulpa dintelui. Cu toate acestea, in momentul aplicarii pH-ul creste, iar cimenturile policarboxilate sunt considerate a fi cele mai biocompatibile dintre toate, datorita cresterii rapide a pH-ului.
- Rezistent la dizolvarea in saliva sau in orice lichid introdus pe care orala – o cauza principala a esecului cimenturilor este datorata dizolvarii cimentului la margini ce nu pot fi sigilate corespunzator
- Rezistenta mare la tensiune, forfecare si compresie
- Timp de lucru adecvat
- Estetica buna.
- Rezistenta termica si chimica buna.
- Opacitate – pentru scopuri diagnostice, sau pe radiografii.