De ce e periculoasa ambrozia

Ambrosia artemisiifolia este una dintre cele mai invazive specii de plante de pe teritoriul Romaniei, doar zonele montane inalte nepriindu-i. Originara din America de Nord, prezenta ei a fost semnalata in Romania in 1910.

Alergia

Creste inclusiv in culturile de cereale si floarea-soarelui, provocand pagube semnificative. O singura planta poate produce pana la 30.000 de seminte ce isi pot pastra proprietatile germinative pana la 40 de ani.

Insa pentru cei mai multi dintre noi ambrozia e periculoasa mai degraba din punct de vedere alergologic, ajungand in ultimii ani sa prospere in toate orasele Romaniei.

Semnele alergiei se confunda la inceput cu o banala raceala, insa faptul ca simptomele nu trec in timp indica de obicei o alergie: dureri de cap, stranut, secretii nazale, nas infundat, mancarimi si roseala la nas si ochi (conjunctivita alergica), lacrimare, desensibilizarea simtului gustului, oboseala cronica, somnolenta, insa in cazuri extreme se poate ajunge chiar la soc anafilactic.

Alergia la ambrozie mai poate fi intuita si daca simptomele se repeta in fiecare an in aceeasi perioada, ambrozia producand polen in lunile iulie – septembrie, cand planta profita de perioadele secetoase pentru a-i fi purtat polenul de vant pe distante foarte mari.

Diagnosticare

Medicii recomanda sa nu luam medicamente dupa cap, ci sa mergem prima oara la o consultatie pentru a identifica corect alergenul.

In primul rand, un doctor bun va putea identifica alergia la ambrozie doar pe baza simptomelor si factorilor de mediu care i se comunica de catre pacient. El poate afla cand au inceput simptomele si sa compare cu perioada in care polenizeaza ambrozia.

Pentru o confirmare se vor efectua teste cutanate sau de sange.

Testul cutanat consta in amplasarea pe piele a unei substante in care s-a diluat in prealabil polen de ambrozie. Testul e pozitiv daca dupa inteparea usoara a zonei apare un edem sau roseata.

Testul de sange va cauta anticorpii pe care organismul i-a produs la detectarea polenului.

Profilaxia

Toate aceste simptome duc la o calitate a vietii scazuta, afectand atat somnul cat si activitatile zilnice. Diminetile sunt cele mai dificile deoarece atunci e concentratia de polen in aer mai mare.

Tratamentul consta, in primul rand, in evitarea contactului cu polenul de ambrozie. Daca nu puteti sau daca simptomele continua se trece la: antihistaminice, corticosteroizi (fluticazona sau furoat de mometazona), decongestinari locale (pseudoefedrina sau oximetazolina), imunoterapie.

Ca la majoritatea afectiunilor sistemului respirator, va trebui sa achizitionati si un nebulizator, caci numai aceste aparate sunt capabile de a produce aerosoli din antihistaminice si corticosteroizi.

Antihistaminicile din trecut provoacau somnolenta (au mai evoluat intre timp), iar daca medicul va prescrie asa ceva ar trebui sa il intrebati daca efectele secundare nu va vor afecta in activitatile zilnice (poate trebuie sa conduceti autovehicule).

Naturist

Pe final nu putem omite nici beneficiile remediilor naturiste, caci am putea fi impinsi sa apelam la ele daca nu reactionam bine la metodele de tratament traditionale.

Vitamina C e un usor antihistaminic, dar faceti tot posibilul sa o luati din surse naturale pentru a beneficia de absorbtie maxima.

Urzica contine scopoletina si e foarte eficienta in ameliorarea simptomelor rinitei alergice.

Quercetina, bromelina si eucaliptul functioneaza ca antiinflamatoare, antioxidante si calmante.

Sanatate!